Privește tufele-ncărcate,

Cu ramuri lungi și grele;

În învelișuri verzi, ghimpoase

Stau fructele pe ele.

De mult atârnă-n umbra deasă

Ascunse tuturor;

Pe ramurile ce s-apleacă,

Se leagănă ușor.

Dar în adânc se coace rodul

Și sâmburele crește;

I-e dor de aer și de soare

Și-n vânt se pârguiește.

Pocnește coajă după coajă

Și sâmburii cad duși de vânt.

Așa și cântecele mele

Îți cad, iubito, la pământ.